pluridisciplinaritate

[ştiinţă] (din gr. propaideuein = a da o instrucţie preliminară)

Pluridisciplinaritatea vizează întâlnirea în jurul unei teme comune între cercetători din discipline distincte, fiecare conservând specificitatea conceptelor şi metodelor disciplinei în interiorul căreia cercetează. Este vorba de demersuri realizate în paralel, prin coroborare de contribuţii specifice şi care ţintesc un scop comun¹.

Cercetarea unui dulap normand din secolul optsprezece poate fi făcută din punctul de vedere coroborat al istoriei artei, al antropologiei etnografice, al esteticii, al analizei morfologice, al chimiei.

O fotografie a unei feţe umane din perioada de început a fotografiei poate fi analizată din perspectiva analizei computerizate de formă, a psihologiei gestuale, a chimiei produselor fotografice, etc.

Studiul privind elaborarea unui produs industrial poate presupune împărţirea acestuia în subansamble, respectiv încredinţarea fiecăruia dintre ele unei discipline sau meserii cu competenţă specifică. Colaborarea tuturor acestor discipline duce la atingerea obiectivului comun care este elaborarea finală a produsului.

Demersul pluridisciplinar pune în valoare elementul de complementaritate prin juxtapunere de viziuni realizate din unghiuri diferite. Obiectul de studiu este investigat prin prisma mai multor discipline în acelaşi timp, însă nu prin intersectarea viziunilor ca în demersul interdisciplinar (disciplinele nu se modifică una pe alta), ci prin punerea lor în paralel. Se conturează astfel un tablou complex în care elementele de tip disciplinar concură în vederea obţinerii unei reprezentări mai complete, și deci mai adecvate realităţii.

Finalitatea pluridisciplinarităţii rămâne înscrisă în interiorul disciplinei, şi deci în cadrul cercetării de tip disciplinar.

Bibliografie: 1. Wikipedia (lb. franceză).

A se vedea şi: disciplină, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate.