Manual de apologetică ortodoxă (două volume) - ed. Basilica

Detalii

Publicat: Miercuri, 27 August 2014 09:48

Scris de pr. Razvan Ionescu

Accesări: 4381

La Editura BASILICA a Patriarhiei Române a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea Apologetica ortodoxă, volumul I, în ColecțiaCursuri, manuale și compendii de teologie ortodoxă, coordonatorul lucrării fiind Adrian Lemeni, Conf. Dr. în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

„Dat fiind contextul particular al Apologeticii în cadrul învăţământului teologic universitar din anii comunismului, elaborarea unui manual care să răspundă nevoilor actuale constituie deopotrivă o probare academică, un demers reparatoriu la nivel teologic şi cultural absolut necesar în spaţiul românesc, dar şi o întreprindere presărată cu numeroase dificultăţi. Este cunoscut faptul că regimul comunist a eliminat Apologetica din planurile de învăţământ ale facultăţilor de teologie, întrucât disciplina era considerată periculoasă pentru ideologia comunistă. Regimul urmărea să-şi legitimeze ideologia printr-o amplă propagandă militant-atee care a apelat la numeroase rezultate ale ştiinţei. În cadrul acestui demers, experienţa religioasă a fost considerată obscurantistă, o realitate aparţinând unei lumi retrograde şi amăgite de religie, cea din urmă fiind considerată un adevărat opium al popoarelor.

În primul rând, în lucrarea de faţă sunt abordate aspecte care conturează o expresie structurată şi concentrată a Adevărului de credință, având ca repere mărturisirile Sfinţilor Apostoli, ale mucenicilor şi apărătorilor dreptei credinţe din primele veacuri ale Bisericii. În acelaşi timp, manualul urmăreşte o perspectivă istorică, menţionând principalele etape din parcursul gândirii filosofice şi ştiinţifice din spaţiul european. În această privinţă, considerăm că aducerea în discuţie a unor repere istorice este folositoare pentru înţelegerea premiselor care au contribuit la debutul modernităţii, cu specificităţile ei importante ce privesc raportarea ştiinţelor şi filosofiei la adevărul de credinţă. În al treilea rând, manualul oferă o exemplificare sintetică și bogată privind preocuparea deopotrivă critică şi valorificatoare, pe care Sfinţii Părinţi din Răsăritul Creştin au avut-o pentru datele culturii şi ştiinţelor din vremea lor, urmărind edificarea spirituală a omului şi a vieţii comunitare.
 
Considerăm că, prin toate acestea, prezentul manual de Apologetică ortodoxă reface o legătură firească, întreruptă de regimul comunist, între viaţa şi mărturisirea de credinţă păstrată în Tradiţie pe de o parte, şi reflecţia teologiei ortodoxe contemporane de partea cealaltă. Se întâlnesc, în felul acesta, vigoarea şi inspiraţia tratatelor apologetice ale sfinţilor autori teologi şi apologeţi din primele veacuri, cu reflecţia recentă a teologilor ortodocşi, cu toate consideraţiile acestora din urmă privind cultura, filosofia şi ştiinţele lumii în intenţia de a lumina spiritual toate realizările omeneşti, în efortul de a le pune în drumul devenirii spirituale.

Perspectiva generoasă a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae constituie un temei pentru o dezvoltare echilibrată şi nuanţată a Apologeticii. Gândirea marelui teolog român, în acelaşi duh cu Sfinţii Părinţi ai Bisericii se concretizează într-o teologie deopotrivă mărturisitoare şi cuprinzătoare. Pe această linie poate fi evitată atitudinea unilaterală de a structura o apologetică în spirit polemic şi reducţionist, tot aşa cum poate fi depăşit şi riscul unui duh al relativismului şi sincretismului, prezent adesea în multe abordări existente astăzi, care încearcă forme de cuprindere a ştiinţei şi a spiritului omenesc. Teologia Părintelui Dumitru Stăniloae propune dezvoltarea unei Apologetici mărturisitoare, asumând deopotrivă şi exigenţele logicii dialogului materializate în întâlnirea dintre diferite tradiţii religioase, culturale şi ştiinţifice.

Lucrarea de faţă utilizează multe dintre aceste contribuţii decisive ale teologiei ortodoxe, făcând adesea trimitere la lucrările multor sfinţi autori şi la comentariile Părintelui Dumitru Stăniloae, în aspecte importante ce vizează situarea teologiei ortodoxe în raport cu reflecţia filosofică şi cu realizările culturii. Plecând de la acestea, manualul de Apologetică ortodoxă subliniază în ultimă instanţă, legătura dintre cunoaşterea şi viaţa persoanei, şi Adevăr, dintre înţelegerea lumii, experierea Adevărului şi viaţa Bisericii, în interiorul comunităţii de credinţă, propunând în acelaşi timp, o valorizare a culturii şi a ştiinţelor, a expresiilor artistice şi reflecţiilor filosofice în lumina sensurilor spirituale ale credinţei, în spirit eclesial.

Structurat în două volume, prezentul manual de Apologetică ortodoxă constituie un îndemn la descoperirea potenţialului înţelesurilor deopotrivă duhovniceşti şi cuprinzătoare ale acestei discipline. Parcurgerea elementelor de ordin istoric se va face în sensul identificării a ceea ce poate contribui astăzi la conturarea unei atitudini apologetice mărturisitoare şi deschise către un dialog onest, în continuitate strânsă cu Tradiţia Bisericii.

Primul volum cuprinde trei părţi. Prima dintre ele oferă repere de ordin introductiv referitoare la studiul Apologeticii, insistându-se pe dimensiunea mărturisitoare şi eclesială a Adevărului întrupat. În a doua parte sunt abordate aspecte ale apologiei creştine de-a lungul timpului: mărturia de viaţă a Mântuitorului Iisus Hristos ca model al apologiei creştine, apologiile Apostolilor, Martirilor şi Apologeţilor şi, deopotrivă, repere apologetice semnificative dezvoltate de Sfinţii Părinţi. Partea ultimă inventariază momente semnificative care au distorsionat apologetica eclesială în contextul secularizării şi al utopiilor generate de raţiunea autonomă (scolastică, renaştere, modernitate).

Volumul al II-lea este dedicat în întregime unor tematici de actualitate care invocă relaţia dintre teologie, filosofie şi ştiinţă. Asumând duhul apologeticii biblice şi patristice (cu repere evidenţiate în volumul I), în volumul al II-lea vom încerca structurarea unei abordări eclesiale cu privire la aceste tematici, vizând rezultate din domenii de referinţă ale cercetării știinţifice şi a reflecţiei filosofice din contemporaneitate. Vom propune repere pentru o Apologetică ortodoxă contemporană, urmărind să valorificăm dimensiunea mărturisitoare a Apologeticii ortodoxe în interacţiunea cu diferite concepţii şi rezultate recente din domeniile ştiinţei şi filosofiei.

Concret, vor fi evidenţiate descoperirile relevante, implicaţiile epistemologice şi posibilele evaluări teologice ale unor teme din domeniul fizicii cuantice, al matematicilor actuale, al neuroștiințelor, al situațiilor limită din abordările ştiinţifice şi relevanţa lor pentru dialogul cu teologia ortodoxă. Vor fi analizate aspecte ale cosmologiei ştiinţifice actuale, ca posibilă interfaţă în dialogul dintre teologie şi ştiinţă. Vor fi prezentate aspecte referitoare la evoluţionism şi implicaţiile sale ideologice. De asemenea, va fi precizată perspectiva Apologeticii ortodoxe corelativă provocărilor sociale şi culturale din lumea contemporană (consumerismul ca ideologie dizolvantă a reperelor Tradiţiei religioase, coordonate ale postmodernismului în cheia evaluării ortodoxe, revoluţia şi implicaţiile tehnologiei informatizate, cultura virtuală în cadrul sistemului tehnologizat actual).

În redactarea prezentului manual de Apologetică am cooperat cu autori cu care am avut bucuria ca în ultimii ani să ne regăsim în aceeaşi perspectivă de asumare, de înţelegere şi de mărturisire a conştiinţei apologetice, într-un efort comun de a valorifica Tradiţia patristică şi eclesială în contextul actual marcat de întâlnirea dintre gândirea teologică, cercetarea ştiinţifică şi reflecţia filosofică. Este vorba de Pr. Răzvan Ionescu (coordonatorul direcţiei Teologie ortodoxă şi ştiinţă din cadrul Centrului Ortodox de Studii şi Cercetare „Dumitru Stăniloae”, Paris), Diac. Sorin Mihalache (asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Cristinel Ioja (conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad).

În calitate de coordonator al manualului de Apologetică şi în numele colegilor autori, mulţumim cu recunoştinţă Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea acordată pentru realizarea acestei lucrări. Totodată ţin să mulţumesc Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal pentru referatul de sinteză, Pr. Prof. Dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul, Universitatea din Bucureşti pentru referatul corelativ conţinutului lucrării, domnului Prof. Dr. Constantin Cucoş, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi pentru referatul focalizat pe aspectele pedagogice şi didactice ale lucrării, doamnei Irina Scurtu, corector specialist acreditat pentru munca de corectare a textului, Pr. Prof. Dr. Constantin Pătuleanu şi Pr. Dr. Mihai Hau, consilieri patriarhali pentru cooperarea excelentă şi consecventă în procesul de editare şi publicare a volumului.

Sperăm ca această lucrare să fie de folos pentru studenţii facultăţilor de teologie şi pentru toţi cei interesaţi în studiul Apologeticii, contribuind la conturarea unei perspective deopotrivă eclesială şi academică în cercetarea aspectelor corelative acestui domeniu al teologiei. Structurând lucrarea prin experienţa de viaţă a Tradiţiei eclesiale, avem convingerea că o astfel de Apologetică îl va întări pe omul din lumea de astăzi să dea o mărturie vie despre puterea edificatoare a Adevărului şi a comuniunii dintre persoane într-o societate din ce în ce mai relativistă şi mai impersonală”, precizează în Cuvânt înainte Conf. Dr. Adrian LEMENI, coordonatorul lucrării Apologetica ortodoxă, vol. I.

Material preluat de pe : http://basilica.ro/stiri/iapologetica-ortodoxai_9723.html

Alte referiri:

http://www.revistaortodoxia.ro/ro/?p=1787

http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/fost-lansat-noul-manual-de-apologetica-ortodoxa

A se vedea și cursul de Apologetică ținut la Centrul Dumitru Stăniloae din Paris :

Dublul proiect de (re)descoperire a temeiurilor autentice ale teologiei neseparate de viaţa liturgică, în care Părinții au excelat, și respectiv de întâmpinare îndrăzneaţă a realităţii contemporane în căutare de soluţii duhovnicești pentru nevoile concrete de azi, considerăm că oferă apologeticii șansa istorică a unui cadru fertil reconfigurării sale contemporane în duh patristic. Contactul dintre teologie şi cultură, sub inspiraţia Duhului Sfânt, nu poate fi decât unul de descătuşare curajoasă a energiilor creatoare întrucât teologia creştină, nefiind ancorată exclusiv în cultura elenistică, pe care de altfel putem spune că a fertilizat-o magistral, are forța de catalizator în direcţia descoperirii, exprimării, experimentării dimensiunii verticale a existenţei în orice univers cultural. Părinții nu au fugit de lume și de cultura ei, ci au condus-o către îmbisericire, lucru pe care îl avem și noi de făcut acum. Or, apologetica, disciplină teologică investită în problematica intersectării între adevărurile credinței și lumea a cărei receptivitate o caută făcând apel la cultura ei, ne învață că o astfel de îmbisericire a lumii este nu numai posibilă, dar reprezintă fundamental o chemare pentru creștinul de azi.

Ne este limpede, episcopul ortodox Kallistos Ware o exprimă cu curaj, că „lumea nu are nevoie de o Ortodoxie zgribulită, exclusivă, acuzatoare şi închisă în ea însăşi, ci de una îndrăzneaţă, primitoare, tolerantă şi generoasă [...] fără a fi obligaţi să ne diluăm Tradiţia”. Atitudinii negativiste pe care o resimte acesta la numeroşi ortodocşi faţă de modernitate îi răspunde prin aceea că aceasta „reprezintă o deviere, căci Ortodoxia este, fundamental, o afirmaţie şi nu o negaţie”.[1] Iată, fundamental, crezul apologeticii : afirmarea temeiurilor credinței prin ieșirea în lume cu disponibilitate de dialog. Părinții, prin toată teologia lor, și în chip special prin cea apologetică atunci când se adresau celor reticenți sau străini față de temeiurile vieții creștine, constituie o școală inspirată de Duhul de asumare lumii în care trăim, cu toate frământările și neputințele ei, pe drumul greu, dar mântuior, al îmbisericirii vieții acesteia. Ce poate fi mai motivant de altfel decât să te hrănești direct la școala acelor mărturii pe care Hristos le-a îndemnat a fi făcute nu prin încrederea în competențele omenești, ci prin încredere în puterea Duhului Sfânt lucrător în oameni ? Și, deopotrivă, ce poate fi mai minunat decât să le trăiești întru bucuria împărtășirii și celorlalți, care poate nu le-au descoperit încă ? Prin studiul Apologeticii putem răspunde unei astfel de chemări.

Mai mult pe: http://comptepv.typepad.fr/web/2013/02/apologetic%C4%83-ortodox%C4%83-pr-dr-r%C4%83zvan-ionescu.html