Știință și Religie

panenteism

Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begin with Contains Exact termSounds like
All A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Term Definition
panenteism

[teologie] (din gr. pas, pasa, pan = tot, toată + en = in + Theos = Dumnezeu)

Panenteismul filosofic este doctrina filosofică iniţiată de Karl Christian Friedrich Krause (1781-1832) prin care acesta încerca să găsească credinţei sale o expresie de mediere între panteism şi teism. Este doctrina prin care „se afirmă împreună cu panteismul că Dumnezeu conţine în sine însuşi lumea, dar se diferenţiază de panteism şi se apropie de teism în măsura în care susţine ireductibilitatea lui Dumnezeu la lume, şi deci o transcendenţă relativă.”1

Este tratată deopotrivă de panenteism, deşi include o distincţie de fond faţă de panenteismul filosofic, perspectiva pe care o mărturiseşte Ortodoxia privind prezenţa lui Dumnezeu în creaţie. Dumnezeu susţine neîncetat lumea prin energiile sale dumnezeieşti care o impregnează şi o sfinţesc neîncetat, perspectivă care se opune (cvasi)abandonării creaţiei de către Dumnezeu prin „retragerea” sa în transcendent, viziune întâlnită în unele teologii raționaliste din Apus:

„Panenteismul creştin ortodox este distinct de cel fundamentalist prin faptul că menţine o distincţie ontologică între creat şi necreat. Creaţia nu este „parte” din Dumnezeu, Dumnezeu este distinct de creaţie. Pe de altă parte, Dumnezeu este prezent în interiorul creaţiei [...] cuvântul este „pan-enteism” (Dumnezeu locuieşte în toate) şi nu „panen – teism (toate sunt parte din Dumnezeu şi Dumnezeu este mai mult decât suma tuturor).” 2

Bibliografie: 1. Wikipedia (versiunea franceză); 2. Wikipedia (versiunea engleză).

A se vedea şi: panteism, teism, deism.