informaţie

[ştiinţă]

Vehicularea conceptului de informaţie este vizibilă în ştiinţe începând cu a doua jumătate a secolului douăzeci. Astăzi, printre multiplele discipline care utilizează noţiuni relative la informaţie remarcăm (în special) două, cu domenii de interes relativ diferite. Ambele fac apel la un instrumentar conceptual bogat centrat în jurul noţiunii de informaţie, şi respectiv de mesaj, cod, memorie (ca şi noţiuni conexe)¹. Este vorba de biologia moleculară, cea care se ocupă cu cercetarea „infinitului mic” în contextul organismelor vii (conceptul de „informaţie” capătă o utilitate majoră odată cu descoperirea ADN-ului, „responsabil” pentru transmiterea informaţiilor de natură ereditară în organisme), respectiv de informatică (ştiinţa apărută ca urmare a preocupărilor legate de prelucrarea automată a informaţiei).

Se afirmă o distincţie între conţinutul în informaţie al unui suport şi valoarea informaţiei în sine. Prima formalizare a conceptului de informaţie se va produce în urma formulării teoriei informaţiei elaborată de Shanon şi Weaver, ea reprezintă o cuantificare şi o formalizare (dorită cât mai) completă atât a conceptului, cât şi a operaţiei în sine de transmitere de informaţie, constituind ulterior una din bazele ştiinţelor cognitive. Se va adăuga ulterior teoria algoritmică a informaţiei a lui Kolmogorov, respectiv a lui Chaintin, cel din urmă formalizând conţinutul de informaţie al unui obiect prin definirea sa ca „lungimea celui mai scurt program de calculator care dă naştere acelui obiect”.² Aceste teorii se referă la informaţie strict ca şi conţinut (valoare cantitativă), dar se dezinteresează de informaţie ca valoare în sine, ca interpretare a conţinutului (valoare calitativă).

De exemplu, un CD cu două linii de cod care oferă cheia funcţionării unui program automatizat într-o centrală nucleară se arată mai preţios decât un DVD umplut până la refuz cu informaţie de tip fişiere muzicale mp3, după cum un caiet conţinând vocabularul unui dialect al unui trib pe cale de dispariţie din Amazonia poate fi considerat infinit mai preţios decât unul din multele tomuri enciclopedice prezent într-o oarecare bibliotecă academică de prestigiu – în primul caz, DVD-ul conţine mai multă informaţie decât CD-ul, dar mai puţin valoroasă, în al doilea caz, tomul enciclopedic este mai cuprinzător decât caietul, dar informaţia cuprinsă este mai puţin importantă, dată fiind perisabilitatea celei conţinute de caiet.

În ceea ce priveşte biologia moleculară, „[...] există o singură utilizare grea (hard) a conceptelor teoriei informaţiei în biologie: este noţiunea de cod genetic. [...] toate celelalte utilizări de concepte informatice sunt metaforice, fie aceste concepte împrumutate din teoria informaţiei propriu-zise (informaţie genetică, mesaj, mesager), din teoria sistemelor regulate sau cibernetică (buclă de regularizare, retro-inhibiţie, reţea), din lingvistică (text genetic) sau din informatică (program, memorie).” ³

În chip evident, conceptul de informaţie a depăşit ca importanţă cadrul conceptual disciplinar, intrând în cultura de masă. Astăzi, vorbim de informaţie în sens larg, asociindu-i înţelesuri de tip economic (informaţia privind evoluţia indicilor bursieri poate determina o manieră anume de acţiune bursieră de vânzare sau de cumpărare), social (informaţia socială poate fi folosită în profitul nevoilor particulare ale diferitelor categorii de cetăţeni: handicapaţi, copii, şomeri), ştiinţific (informaţia de tip ştiinţific rezultă în urma activităţii de cercetare), etic (informaţia de tip compatibilitate medicală poate influenţa decisiv în dosarele în care bioetica este chemată să ofere soluţii în a alege un primitor dintr-o listă a celor care aşteaptă un transfer de organ de la un donor), politic (informaţia poate fi folosită pentru fixarea unei ţinte de public în privinţa unui mesaj anume), industrial (informaţia economică înseamnă putere într-un mediu concurenţial) sau cultural (un om cult este un om bine informat şi care poate exercita în consecinţă simţ critic).

Bibliografie: 1. Michel Morange, Information, în vol. Dictionnaire d’historie et philosophie des sciences (sous la direction de Dominique Lecourt), ed. Quadrige/Puf, Paris, 1999, p. 526; 2. Christian Godin, Dictionnaire de philosophie, ed. Fayard – Editions du temps, 2004, p. 661; 3. Michel Morange, op.cit., p. 526.

A se vedea şi: imagine.