paradigmă

[ştiinţă] (din gr. paradeigma = exemplu, model)

Cuvântul paradigmă a dobândit o semnificaţie aparte începând cu lucrarea Structura revoluţiilor ştiinţifice a lui Thomas Kuhn, publicată în 1962, și în care ocupă un loc central. În această lucrare termenul de paradigmă este structurat pornindu-se de la descoperirile ştiinţifice universal recunoscute pentru o anume perioadă de timp şi care furnizează comunităţii ştiinţifice un ansamblu specific de probleme şi de soluţii. Într-o primă semnificaţie a paradigmei, Kuhn arată că aceasta exprimă un ansamblu de valori şi concepte care formează o reprezentare împărtăşită de comunitatea ştiinţifică. În acest sens, paradigma fixează cadrul adecvat de a pune probleme şi de a găsi soluţiile corecte. Kuhn propune, în această perspectivă un termen, pe care-l consideră mai adecvat şi anume, acela de matrice disciplinară.

Într-o a doua semnificaţie, paradigma exprimă pentru Kuhn faza practică de formare a savantului, prin care acesta recunoaşte, distinge şi foloseşte diferite cunoştinţe specifice pentru a rezolva probleme tipice pentru domeniul cercetării sale ştiinţifice. Această semnificaţie poartă amprenta unei dimensiuni operaţionale.

Această dublă semnificaţie dată de Kuhn paradigmei are un rol important în cadrul activităţii ştiinţifice.

Pentru Kuhn există o strânsă legătură între paradigmă şi comunitatea ştiinţifică, cea din urmă fiind definită prin membrii care împărtăşesc o aceeaşi paradigmă. Înlocuirea unei paradigme cu o alta nu se face pe baza unui proces complet raţional, ci presupune o anumită convertire. Paradigmele nu pot fi comparate, întrucât ele sunt incomensurabile. Fiecare paradigmă este valabilă în propriul său cadru stabilit. Poziţia lui Kuhn, prin care schimbarea paradigmei nu se epuizează prin demonstraţii raţionale, ci se presupune un context socio-psihologic este criticată de Imre Lakatos. Acesta, în Criticism and the growth of knowledge, scria că poziţia lui Kuhn este o operaţie mistică care nu respectă întru totul regulile logicii formale, schimbarea de paradigmă părând mai curând un fel de convertire religioasă.

Sociologii ştiinţelor au analizat pe larg implicaţiile semantice ale paradigmei în concepţia lui Kuhn. De exemplu, în lucrarea Paradigms and revolutions, appraisals and applications of Thomas Kuhn’s philosophy of science, Gary Gutting prezintă diversele influenţe ale concepţiei lui Kuhn. După lucrarea lui Kuhn au apărut mai multe lucrări în care s-au dezbătut diferite aspecte ale noţiunii de paradigmă.

Bibliografie: Pascal Nouvel, Paradigme, în: Dictionnaire d’historie et philosophie des sciences (sous la direction de Dominique Lecourt), ed. Quadrige/Puf, Paris, 1999, pp. 717-721.

A se vedea şi: revoluţie.